Interventii terapeutice prin joc directiv in terapia copilului si a familiei

Cand vorbim despre psihoterapia copiilor mici, incepand cu varsta de 2 ani pana la 8/10 ani, la nivel stiintific s-au conturat doua moduri de lucru:

  • interventii directive
  • interventii non-directive

Abordarea directiva terapeutica prin joc are la baza modul natural de exprimare al copilului – jocul. Sunt folosite jucarii, nisipul, plusurile sau marionetele, tehnicile expresiv-creative (culori, acuarele, mazgaleala, messy-play, modelarea lutului), copiii mici si mari punand astfel in scena, inconstient, tematicile reale din viata lor, emotiile puternice neprocesate, blocajele. Copilul are astfel ocazia de a proiecta “treaba neterminată” pe jucarii.  Prin aceasta proiectie intr-un spatiu sigur are loc vindecarea si copilul recapata controlul. Sesiunile de terapie prin joc sunt realizate in paralel cu sesiuni de indrumare parentala.

Atunci cand lucram cu copilul si familia lui, tinem cont atat de dimensiunea constienta a jocului cat si de dimensiuna inconstienta. La copiii mici vorbim mult mai mult de dimensiuna inconstienta, pentru ca, in acest mod, copilul “tine distanta” fata de sentimente si emotii pe care fie nici nu le cunoaste si nu are pentru ele o denumire, sau pur si simplu nu le poate gestiona si se protejeaza. La copii mai mari, peste 6 ani, apare dimensiunea constienta a jocului.

Pe parcursul vietii unui copil, se intampla deseori ca cel mic sa isi reprime- inhibe- restrictioneze anumite aspect ale organismului ca de ex. simturile, corpul, emotiile, intelectul.

Se poate intampla ca atunci cand cel mic isi evita emotiile, fie poate recurge la fantazare si reverie, fie poate deveni hiperactiv.

Atunci cand isi inhiba organismul, unii copii isi vor face lor ceea ce ar fi vrut sa faca altora, traducandu-se prin dureri de cap, stomac, isi smulg parul, sau, isi pot devia adevaratele sentimente de suparare si furie prin iesiri isterice, lovirea altora, comportamente distrugatoare.

 

In procesul terapeutic, tinem cont de cateva criterii specifice copilului, factori moderatori:

 

  • Varsta si stadiul real de dezvoltare
  • Problema cu care vine si intensitatea ei, cat ii influenteaza viata
  • Abilitatile de joc ale copilului, specifice stadiului de dezvoltare
  • Nevoile copilului si stilul lui
  • Timpul de lucru pe care il aloca parinti
  • Asteptarile familiei si a sistemului din care face parte copilul

Procedura si tehnici

Psihoterapeutul, are deja setate mai multe puncte esential a fi atinse cu cel mic, printre care enumeram:

  1. Construirea relatiei terapeutice cu copilul si familia (implica si fazele de evaluare si planificare a interventiei terapeutice)- esentiala in orice terapie, cu orice client, indiferent de varsta si vitala procesului terapeutic.
  2. Stabilirea contactului cu cel mic, are rolul de a facilita relatia terapeutica. Terapeutul intra in contact deplin cu copilul, dar si cu propriile senzatii corporale, emotii, ganduri. Se poate intampla ca cel mic sa aiba dificultati de a ramane in contact, in special copiii anxiosi, ingrijorati sunt cei care-si blocheaza sentimentele si contactul cu mediul, tocmai pentru a se proteja. De aici, terapeutul are ca obiective modalitatile de lucru pentru intarirea sinelui, perceptia si folosirea simturilor, folosirea corpului, sprijina copilul in definirea Sinelui (cine este el, ce dorinte are, ce nevoi are).

Copiii care au suferit traume, molestari, divortul parintilor, pierderea cuiva drag, abuzuri, isi BLOCHEAZA emotiile in legatura cu trauma respectiva si nu stiu cum sa o exprime. Luam in calcul EGOCENTRISMUL firesc al copiilor, ei se simt astfel vinovati, responsabili cu se s-a intamplat si preiau (introiecteaza) multe aspect negative despre sine pentru ca, la nivel cognitiv, nu au abilitatea necesara de a dinstinge intre ce este adecvat sau nu.

  • Intarirea Sinelui, inseamna pentru terapeut si crearea unor experiente care sa-l stimuleze pe copil sa-si foloseasca simturile: vaz, auz, pipait, gust si miros; inseamna de fapt A FI IN CONTACT, inseamna ca cel mic constientizeaza propriile simturi.
  • Folosirea corpului- constientizarea lui, prin jocuri de pantonima
  • Definirea Sinelui- se refera la constientizarea, numirea a ce-i place copilului, ce-si doreste, ce nevoi are, a distinge intre sine (asta sunt eu) si mediu (asta nu sunt eu).
  1. Exprimarea emotionala– cunoasterea emotiilor- recunoasterea emotiilor atunci cand le manifesta.
  • Energia agresiva poate fi perturbatoare pentru cei mici, ducand fie la retroflectie (reprimare) si in general sunt copiii timizi, retrasi, fie la deflectie si sunt copiii care lovesc, lupta, se incaiera si sunt agresivi. Rolul terapeutului este sa sprijine copiii sa simta aceasta energie si sa se simta confortabil cu ea (prin jocuri de rol), toate acestea insemnand exprimarea emotiilor innabusite.
  • Exprimarea trairilor- prin tehnici expresiv-creative, proiective, inseamna exprimarea emotiilor in mod metaforic si ulterior insusirea proiectiei.
  1. Ingrijirea si hranirea Sinelui– presupune ca cel mic sa fie invatat sa isi accepte si partile pe care si le uraste sau ce a introiectat negativ (mesaje absorbite de la ingrijitori). Copilul deseneaza “partea lui urata”, apoi i se adreseaza acestei parti si isi exprima ce simte fata de acea parte (poate fi furie, agresivitate); odata exprimata in exterior emotia, se adauga un alt element- metaforic (poate o zana) care il va ghida pe cel mic la descoperirea unui element pozitiv al acelei parti. Toate acestea duc la acceptarea “partii urate” si isi dezvolta astfel o instanta hranitoare.
  2. Gestionarea comportamentelor/ manifestarilor persistente si nepotrivite, neadecvate- in majoritatea proceselor terapeutice, aceste comportamente sunt inlaturate natural, odata ce copilul a dobandit modalitati mai sanatoase de a trai si a interactiona. Daca, totusi aceste comportamente simptom se pastreaza, terapeutul la va adresa special, prin sarcini comportamentale specifice (de exemplu terapeutul propune activitati si experimente care ajuta copilul sa-si directioneze atentia catre propriul comportament). Este important ca cel mic sa pastreze “achizitiile” pasilor de mai sus expusi. (valorizare, suport de sine, exprimare emotii), doar asa avand loc gestionarea sanatoasa si durabila.
  1. Incheierea sedintelor de terapie- presupune constientizarea faptului ca nevoile celui mic/ familiei au fost satisfacute, ca a dobandit noi competente, este perioada de echilibru si satisfactie. Reprezinta o incheiere a terapiei, pentru stadiul de dezvoltare in care se afla, conform competentelor si abilitatilor lui la acea varsta. Este de preferat ca cel mic sa fie pregatit cu 3-4 sedinte ca va urma incheierea terapiei, se acorda o mare atentie concluziilor terapiei si se fac activitati de incheiere: se poate juca un joc preferat sau face o activitate placuta, se pot revedea desene din sedinte sau se pot realiza felicitari.

 

In procesul terapeutic, apare deseori rezistenta copilului, care functionand ca o protective, este privita nu ca o dorinta de a nu coopera ci ca o pierdere a contactului cu sine insusi. Atunci cand are de-a face cu o situatie care-i produce teama se inchide, arata rezistenta – “nu stiu sa fac asta”, “nu mai vreau”, “m-am plictisit”.  Terapeutul va respecta rezistenta copilului si astfel copilul isi va dezvolta din ce in ce mai mult suportul de sine, isi va depasi limitele de siguranta si confort intr-un mod sanatos si va continua terapia.

Materiale folosite au o gama foarte diversificata, de la culori, acuarele, plastilina, slime, foarfece si coli, pana la casute, castele, teatru de papusi, truse de doctori, animale, plusuri, bebelusi si alte jucarii ce tin de ingrijirea bebelusului, figurine ce seamana cu oamenii, figurine animale, jucarii care sperie (serpi, dinozauri, soareci, monstrii), etc.

Bibliografie:

  1. Violet Oaklander- Ferestre catre copii nostrii
  2. Rinda Blom – the Handbook of Gestalt Play Therapy.
  3. https://www.playtherapytraining.net/play-therapy

 

Irina Parfichi

Psiholog clinician și psihoterapeut integrativ

Contact info: 0725 388 210, irina.parfichi@gmail.com

Sector 6, București

 

Leave a Reply